Inapoi

Daca v-ati facut cumva griji ca am murit sau ca am disparut cumva total din peisaj, trebuie sa va anunt ca sunt bine. Dupa cateva probleme de ordin personal, am decis sa reactivez blogul pentru cei dornici de o lectura absolut placuta (sic!). De fapt, am recurs la acest gest in urma miilor, mai bine zis zecilor de mii, de solicitari din partea fanilor. Si, in special, a fanelor:). Acestea fiind spuse, sanatosi sa fim ca boala vine!

Daca nu acum, atunci cand?

Au trecut 11 ani si jumatate de la ultima victorie a Politehnicii Timisoara in fata lui Dinamo. In acel aprilie ‘97, Sasu, Kovacs si Gusatu ii umileau pe bucuresteni, insa la finalul campionatului Poli avea sa ia drumul matineului. Amaraciunea retrogradarii fusese putin de tot atenuata de victoria cu “cainii rosii”. Acea retrogradare avea, insa, sa duca spre o perioada mai mult decat neagra a alb-violetilor. Din 2002, de cand Poli a revenit in prima liga, de doua ori pe an suporterii timisoreni spera. O victorie cu Dinamo pare acum un miracol care intarzie incredibil de mult. Ca a fost Panduru, Olaroiu, Hagi, Artimon sau Uhrin, nu s-a putut nicicum. Ba cu furaciune, ba cu un mic blat (asa se vorbeste prin targ), Dianmo n-a plecat din 1997 invinsa de pe “Dan Paltinisanu”. Mai sunt trei zile pana la mult asteptatul meci. Trei zile in care speram ca vom putea si noi. Daca a putut Bistrita, noi de ce nu? Daca au putut Vasluiul sau Farul, noi de ce nu? Putine sunt echipele din Liga I care n-au invins-o pe Dinamo de atata timp. Printre ele si Poli. Cat sa mai asteptam? Cat sa mai tot cautam scuze? Ne pierdem rabdarea, pentru ca de prea multe ori am indurat umilinte. Ne-am saturat sa fim noi cei care nu-i putem invinge, cei care nu putem trece peste “complexul Dinamo”. Odata si odata trebuie sa se intample si acum poate fi un moment perfect. Dianamo nu joaca nimic, doar norocul e de partea lor. Dar parca de prea multe ori si-au revenit cu noi. Sper ca nu si de data asta.

Derby-ul rusinii

Nu-l simpatizez pe Danut Lupu, dar trebuie sa recunosc ca a fost un mare talent al fotbalului romanesc. Ieri, insa, a trebuit sa ma declar un fan al lui. “Pe banca unei echipe sta un stramb, iar pe cealalta, altul”, asa prefata fostul decar al lui Dinamo partida dintre caini si stelisti. Aici are dreptate. Mare dreptate. Rednic este poreclit Strambul, iar Dorinel tinde si el spre aceiasi porecla dupa ce a trantit atat cu FC Arges cat si cu FC Vasuli meciurile cu Steaua. Doi antrenori buni, dar cu niste caractere dubioase. Rednic “sapa” pe unde si pe cine poate, iar Dorinel vinde meciuri ca la piata. Cu conditia ca Becali sa fie cel care cumpara. Doi antrenori dubiosi, doua echipe cu trecuturi la fel. Una, Dinamo, care a trait si, spun unii, inca mai traieste din arbitraje aranjate fara nici un fel de scrupule, iar Steaua a castigat o desaga de titluri de campioana sub bagheta beizadelei Valentin Ceausescu. Doua echipe care au luat ce jucatori au vrut, care au avut si au parghii pentru a se cocota in virful clasamentului. Doua rusini de echipe… Si cand citesti ziarele te apuca greata. Pagini intregi dedicate acestui mare meci. Nimeni nu se mai gandeste ca in Romania exista si CFR Cluj, Urziceni si, in final, cu permisiunea dumneavoastra, Poli Timisoara.

Marea holera financiara

Pe cuvant de onoare ca m-am saturat pana peste cap de scandalul crizei economice. Cel putin pentru ca pe mine nu m-a afectat si, sincer, nici nu avea cum. Vad tot felul de miliardari care se plang ca stau rau cu banii, ca nu mai stiu pe unde s-o apuce de necaz. Presa a devenit pentru ei un adevarat Zid al Plangerii, unde isi varsa cu naduf lacrimile care in momentul in care ating pamantul se transforma in dolari. Cine va mai crede fratilor? Citeam zilele trecute in Gazeta Sporturilor ca Ovidiu Tender a pierdut la bursa 202 milioane de euro. Amaratul de el, probabil nici n-a apucat sa fure atat. Cum vin banii, asa se duc. La o emisiune de la Sport.ro, celebrul mehedintean Gerogica Cornu abera intr-o emisiune sportiva despre criza care il face sa renunte la finanatarea CFR-ului timisorean. Evident ma veti acuza ca vorbesc de Cornu pentru ca am lucrat la el si acesta a renuntat la serviciile mele. Nu ma mai intereseaza acest aspect, din moment ce mi-am luat toti banii. Macar de si i-ar primi si colegii mei care au muncit si n-au fost inca platiti. Dar la ce sa se mai astepte bietii de ei, cand criza asta face ravagii mai rau ca holera. Doar ca holera omoara oameni saraci, in timp ce holera asta financiara pune pe butuci potenti oameni de afaceri. Din pacate, unora dintre ei nu pot sa le doresc insanatosire grabnica. Pentru ca nu o merita.